All Questions
prev
Anterior:2.8 Cine este nunţiul?
next
Următorul:2.10 Ce înseamnă fiecare culoare?

2.9 Ce fel de călugări şi călugăriţe există?

Biserica astăzi

Părinții (călugării), frații (frații) și surorile (călugărițele) religioase sunt oameni care au ales să se dedice pe ei înșiși, întreaga lor viață și proprietățile lor lui Dumnezeu și să trăiască numai pentru el [>4.21]. Ei trăiesc după o regulă (monahală)  și lucrează în interiorul sau în afara zidurilor mănăstirii sau congregației lor.

Printre exemple se numără Misionarii Carității (congregația înființată de Maica Tereza), franciscanii, iezuiții și surorile clarise. Fiecare dintre aceste comunități are o abordare diferită. Unii se concentrează în principal pe rugăciune, alții lucrează în școli sau spitale sau și-au asumat alte sarcini.

> Citește mai multe în carte [>Order other Languages]

 

Există multe feluri de persoane consacrate care s-au dăruit total lui Dumnezeu. Ele trăiesc şi muncesc împreună pentru a vesti Evanghelia.
Înțelepciunea Bisericii

Cum este format poporul lui Dumnezeu?

Din orânduire divină, în poporul lui Dumnezeu există slujitori sacri care au primit sacramentul Preoţiei şi formează ierarhia Bisericii. Ceilalţi sunt numiţi laici. Din rândul unora şi al altora provin credincioşii care se consacră în mod special lui Dumnezeu prin profesiunea sfaturilor evanghelice: castitatea în celibat, sărăcia şi ascultarea. [CCBC 178]

Ce este viaţa consacrată?

Este o stare de viaţă recunoscută de Biserică. Este răspunsul liber dat unei chemări speciale a lui Cristos, prin care cei consacraţi se dedică total lui Dumnezeu şi tind spre perfecţiunea iubirii prin lucrarea Duhului Sfânt. Această consacrare se caracterizează prin practicarea sfaturilor evanghelice.  [CCBC 192]

Ce oferă viaţa consacrată pentru misiunea Bisericii?

Viaţa consacrată participă la misiunea Bisericii printr-o dăruire deplină lui Cristos şi fraţilor, mărturisind speranţa împărăţiei cereşti.  [CCBC 193]

În ce mod este structurată Biserica una, sfântă, catolică şi apostolică?

În cadrul Bisericii există Laici şi clerici ( Cler). Fiind copii ai lui Dumnezeu, toţi au aceeaşi demnitate; au misiuni de valoare egală, dar diferite. Misiunea laicilor este aceea de a orienta toată lumea spre împărăţia lui Dumnezeu; alături de ei sunt slujitori consacraţi (clerici) cu misiunile de a conduce, a învăţa şi a sfinţi; în ambele stări există creştini care se pun la dispoziţia lui Dumnezeu în manieră specială în celibat, în sărăcie şi în ascultare (ca de exemplu cei consacraţi în ordinele călugăreşti).

Orice creştin are misiunea de a mărturisi Evanghelia cu propria viaţă, însă Dumnezeu parcurge un drum propriu cu omul; pe unii îi trimite ca Laici, în aşa fel încât, în familie şi cu profesia lor, să poată construi împărăţia lui Dumnezeu; pentru această misiune, el le dăruieşte la Botez şi la Mir toate darurile Duhului Sfânt care sunt necesare. Altora le încredinţează slujirea pastorală; misiunea lor este aceea de a conduce, a învăţa şi a sfinţi poporul încredinţat lor. Nimeni nu-şi poate aroga această misiune: însuşi Domnul trebuie să-l trimită şi să-i dea prin consacrare puterea sa divină. Numai în modul acesta el poate să acţioneze alături de Cristos şi să administreze Sacramentele. [Youcat 138]

De ce a voit Isus să existe persoane care trăiesc perpetuu o viaţă de sărăcie, castitate şi ascultare?

Dumnezeu este iubire. El doreşte şi iubirea noastră. O formă de dăruire din iubire faţă de Dumnezeu este de a trăi ca Isus - adică în sărăcie, castitate şi ascultare. Cine trăieşte în acest mod are capul, inima şi mâinile libere pentru Dumnezeu şi pentru oameni.

În toate perioadele sunt oameni care se lasă cuceriţi complet de Dumnezeu şi „pentru împărăţia cerurilor” (Mt 19,12) sacrifică totul pentru Dumnezeu – chiar şi darurile frumoase, cum ar fi proprietatea, autodeterminarea şi iubirea conjugală. Această viaţă conformă Sfaturilor evanghelice de sărăcie, castitate şi ascultare arată tuturor creştinilor că lumea nu este totul; în primul rând, întâlnirea „faţă în faţă” cu Mirele divin îl face pe om fericit definitiv. [Youcat 145]

Asta spune Papa

De la începuturile primului monahism până la „noile comunități” de astăzi, fiecare formă de viață consacrată s-a născut din chemarea Duhului de a-l urma pe Cristos așa cum este învățat de Evanghelie (cf. Perfectae caritatis, 2). Pentru fondatori și fondatoare regula absolută a fost Evanghelia, orice altă regulă voia să fie numai exprimare a Evangheliei și instrument pentru a o trăi în plinătate… voturile aveau sens numai pentru a realiza această iubire pasionată a lor. [Papa Francisc, Scrisoare către persoanele consacrate, 21 noiembrie 2014]