All Tweets
prev
Anterior:3.37 Cum coboară Duhul Sfânt a doua oară asupra noastră prin sacramentul Mirului?
next
Următorul:3.39 Cum mă pot spovedi cum se cuvine?

3.38 De ce să mă spovedesc unui preot, când pot să mă mărturisesc numai lui Dumnezeu?

Sacramentele

Isus vrea din toată inima să-i ierte pe oameni [>4.14] și păcatele lor. Acesta este motivul final pentru care a murit pe cruce [>1.26]! Pentru a ierta păcatele, Isus a instituit sacramentul reconcilierii, cunoscut și sub numele de Spovadă [>3.39].

Apostolii și urmașii lor [>2.15] (episcopii și preoții) au fost instruiți să le ierte oamenilor păcatele  în numele lui Dumnezeu (In 20,21-23). Când un preot te iartă de păcatele tale, ești cu adevărat iertat de Dumnezeu. Deci nu există niciun motiv de îndoială dacă păcatele tale au fost iertate. În aplicația #TwGOD [>App] puteți găsi cuvintele de iertare în mai multe limbi.

g Citește mai multe în carte [>Order other Languages]

 

Dumnezeu vrea să știm: dacă ne spovedim sincer şi cu părere de rău, păcatele ne vor fi iertate. De aceea el a orânduit preoţi care să ierte în numele său.
The Wisdom of the Church

Pentru ce există un sacrament al Reconcilierii după Botez?

Pentru că viaţa nouă în har, primită la Botez, nu a suprimat slăbiciunea naturii umane, nici înclinaţia spre păcat (concupiscenţa), Cristos a instituit acest sacrament pentru convertirea celor botezaţi care s-au îndepărtat de el prin păcat. [CCBC 297]

Cine este celebrantul acestui sacrament?

Cristos a încredinţat slujirea reconcilierii apostolilor, episcopilor, succesorii lor, şi preoţilor, colaboratorii lor, care devin deci instrumente ale milostivirii şi dreptăţii lui Dumnezeu. Ei exercită puterea de a ierta păcatele în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. [CCBC 307]

Ce nume există pentru sacramentul Pocăinţei?

Sacramentul Pocăinţei este numit şi Sacramentul Reconcilierii, al iertării, al convertirii sau Spovadă. [Youcat 225]

Şi totuşi, avem Botezul care ne reconciliază cu Dumnezeu; de ce este nevoie de un sacrament al Reconcilierii?

Desigur, Botezul ne smulge din puterea păcatului şi a morţii şi ne duce la viaţa cea nouă a fiilor lui Dumnezeu, dar nu ne eliberează de slăbiciunea umană şi de înclinaţia spre păcat. Pentru aceasta avem nevoie de un loc în care de fiecare dată să ne reconciliem cu Dumnezeu, şi acest loc este spovada.

Astăzi nu este la modă spovada; probabil este dificil şi la început costă multă trudă; dar este totuşi unul dintre cele mai mari haruri pe care le avem în viaţă de a putea reîncepe mereu din nou - şi cu adevărat din nou: fără a mai avea poverile şi ipotecile de ieri, primiţi în iubire şi iertaţi cu o nouă forţă. Dumnezeu este milostiv şi nu are dorinţă mai mare decât să ne vadă recurgând la milostivirea sa. Cine s-a spovedit deschide o pagină nouă şi albă în cartea vieţii sale. [Youcat 226]

Cine a instituit sacramentul Pocăinţei?

Isus însuşi a instituit sacramentul Pocăinţei când în ziua de Paşti s-a arătat Apostolilor săi şi le-a spus: „Primiţi pe Duhul Sfânt. Cărora le veţi ierta păcatele, vor fi iertate; cărora le veţi ţine, vor fi ţinute” (In 20,22b-23).

Parabola fiului risipitor este cea mai frumoasă descriere făcută de Isus despre ceea ce are loc în sacramentul Pocăinţei: greşim, ne pierdem şi nu reuşim să ieşim; şi totuşi, Tatăl nostru ne aşteaptă cu o mare, sau, mai bine zis, cu o infinită dorinţă; ne iartă atunci când ne întoarcem la el; ne primeşte din nou şi iartă păcatele noastre. Lucru mult mai important decât multe minuni, Isus însuşi a iertat multora greşelile lor. În asta, el vede marele semn al începutului împărăţiei lui Dumnezeu, unde orice rană este vindecată şi orice lacrimă este ştearsă. Isus a transmis Apostolilor săi puterea Duhului Sfânt cu care a iertat păcatele. Când mergem la un Preot şi ne spovedim, ne aruncăm în braţele Tatălui nostru ceresc [Youcat 227]

Cine poate să ierte păcatele?

Numai Dumnezeu poate să ierte păcatele. Isus a putut să spună: „Păcatele îţi sunt iertate” (Mc 2,5), pentru că el este Fiul lui Dumnezeu; şi, deoarece Cristos i-a autorizat, numai Preoţii pot să ierte păcatele în locul lui Cristos.

Există unii care spun: mă descurc direct cu Dumnezeu, nu am nevoie de preoţi! Dar nu aceasta este voinţa lui Dumnezeu; el ne cunoaşte. Privind la păcatele noastre, noi am prefera să le măturăm şi să le ascundem sub preş aşa cum facem cu gunoiul. Însă Dumnezeu vrea să ne spunem păcatele şi să le mărturisim faţă în faţă. De aceea li se aplică preoţilor versetul: „Cărora le veţi ierta păcatele, vor fi iertate şi cărora le veţi ţine, vor fi ţinute” (In 20,23). [Youcat 228]

Ce păcate trebuie mărturisite?

Toate păcatele de moarte de care ne amintim, după o atentă cercetare a cugetului, şi care încă nu au fost mărturisite pot să fie iertate, în circumstanţe normale, prin spovada sacramentală individuală.

Desigur, înainte de spovadă se întâlnesc dificultăţi; a ne depăşi pe noi înşine este deja primul pas pentru a ajunge la sănătatea interioară. Adesea este de ajutor să ne gândim că şi Papa trebuie să aibă curajul de a-şi mărturisi propriile greşeli şi propriile slăbiciuni unui alt Preot. Numai în cazuri excepţionale de necesitate (de exemplu, în război, în timpul unui atac aerian sau când un grup de persoane se află în pericol de moarte) un preot poate da dezlegarea colectivă fără ca aceasta să fie precedată de mărturisirea individuală a păcatelor (aceasta este aşa-numita dezlegare generală). Totuşi trebuie mărturisite personal păcatele grave cu prima ocazie. [Youcat 233]

Ne putem spovedi şi atunci când nu am comis păcate de moarte?

Spovada este un mare dar de vindecare şi de unire mai profundă cu Domnul chiar şi atunci când, strict vorbind, nu ar trebui să ne spovedim.

La Taizé, la reculegeri şi întâlniri catolice, în timpul zilelor mondiale ale tineretului, se văd peste tot tineri care se reconciliază cu Dumnezeu. Creştinii care iau în serios propunerea de a-l urma pe Isus caută şi bucuria care derivă dintr-un nou început radical cu Dumnezeu. Sfinţii înşişi se spovedeau în mod obişnuit, când era posibil: aveau nevoie de spovadă pentru a creşte în umilinţă şi în iubire şi pentru a se lăsa atinşi de lumina vindecătoare a lui Dumnezeu până în cel mai îndepărtat colţ al sufletului lor.. [Youcat 235]

Poate un preot să spună ceva ce a auzit la spovadă?

Nu, în niciun caz; secretul spovezii este valabil în mod absolut. Orice Preot ar fi excomunicat dacă ar spune altor persoane ceva din ceea ce a auzit la spovadă; un preot nu poate să spună sau să declare nimic, nici măcar la poliţie.

Nu este nimic pe care Preoţii să ia mai în serios decât secretul spovezii: unii au suportat din această cauză tortura şi au fost ucişi. De aceea, la spovadă se poate vorbi fără rezerve şi deschis şi putem avea deplină încredere în preot: singura sa misiunea în acest moment este aceea de a fi „urechea lui Dumnezeu”. [Youcat 238]

This is what the Church Fathers say

Păcatele sunt iertate prin Duhul Sfânt. Dar bărbații care se folosesc de ministeriul lor pentru iertarea păcatelor nu exercită dreptul vreunei puteri proprii. Căci ei iartă păcatele nu în numele lor propriu, ci în cel al Tatălui și al Fiului și al Duhului Sfânt. Ei cer, Dumnezeirea dă, slujirea este a omului, însă darul este al Puterii din Ceruri. [Sf. Ambroziu, Despre Duhul Sfânt, Cartea a 3-a, cap. 18 (ML 16, 808)]

Nimeni, nici datorită păcatelor, nici datorită anilor să nu fie reținut de la a veni la dobândirea mântuirii. Pentru cel care încă se află în această lume, nici o pocăință nu este prea târzie. Abordarea iertării lui Dumnezeu este posibilă, iar pentru cei care caută și înțeleg adevărul, accesul este ușor ... Iertarea este acordată celui care mărturisește, iar celui care crede, îi este acordată salvarea iertării din bunătatea lui Dumnezeu. [Sf. Ciprian, Către Demetrian, Cap. 25 (ML 4, 563)]