All Tweets
prev
Anterior:4.41 Vei ajunge în iad dacă te sinucizi?
next
Următorul:4.43 Este permis să foloseşti forţa pentru a te autoapăra?

4.42 Ar trebui creştinii să se opună pedepsei cu moartea?

Sfârşitul vieţii

Unele păcate par de neiertat, și atunci pedeapsa cu moartea poate părea a fi singurul răspuns. Desigur, cineva care a comis o infracțiune trebuie să primească o pedeapsă adecvată pentru acțiunile sale. Dar viața umană este ceva foarte prețios !

În modul de abordare a vieții a lui Isus, dragostea și iertarea sunt esențiale [>4.14]. Există multe modalități, în afară de pedeapsa cu moartea, pentru a împiedica pe cineva să comită mai multe infracțiuni. Pedeapsa cu moartea este admisă numai dacă nu există altă modalitate de a proteja societatea de acel infractor.

->Citește mai multe în carte [>Order other Languages]

 

Pedeapsa cu moartea poate fi adecvată, însă ar trebui să fie ultima soluție pentru a proteja societatea.
The Wisdom of the Church

Ce pedeapsă se poate aplica?

Pedeapsa aplicată trebuie să fie proporţională cu gravitatea delictului. Astăzi, ca urmare a posibilităţii de care dispune statul pentru a reprima delictul făcându-l inofensiv pe vinovat, cazurile de necesitate absolută de pedeapsă cu moartea „sunt foarte rare, dacă nu chiar practic inexistente” (Evangelium vitae). Atunci când mijloacele nesângeroase sunt suficiente, autoritatea se va limita la aceste mijloace, pentru că acestea corespund mai bine condiţiilor concrete ale binelui comun, sunt mai conforme cu demnitatea persoanei şi nu-i iau definitiv vinovatului posibilitatea de a se corecta. [CCBC 469]

De ce se opune Biserica pedepsei cu moartea?

Biserica se angajează împotriva pedepsei cu moartea pentru că ea este „pe cât de atroce, pe atât de nenecesară” (Sf. Papă Ioan Paul al II-lea, St. Louis, 27.01.1999).

Orice stat de drept are, în principiu, şi facultatea de a pedepsi în manieră proporţională cu delictul. În Evangelium vitae (1995), papa nu susţine că pedeapsa cu moartea este în orice caz inacceptabilă şi nedreaptă; a priva un criminal de viaţă este o măsură extremă la care un stat trebuie să recurgă numai „în cazuri de absolută necesitate”. Această necesitate apare atunci când nu există niciun alt mijloc pentru a apăra societatea umană decât uciderea celui vinovat. Însă aceste cazuri, spune sf. Ioan Paul al II-lea, „sunt aşa de rare, încât sunt aproape inexistente”. [Youcat 381]

This is what the Popes say

Astăzi pedeapsa capitală este inacceptabilă, oricât de gravă ar fi fost greșeala condamnatului. Este o ofensă adusă inviolabilității vieții și pentru demnitatea persoanei umane, care este în contradicție cu planul lui Dumnezeu pentru om și pentru societate și dreptatea sa milostivă și nu reușește să se conformeze nici unui scop just al pedepsei. Nu oferă dreptate victimelor, ci mai degrabă favorizează răzbunarea. Pentru un stat constituțional, pedeapsa cu moartea reprezintă un eșec, deoarece obligă statul să ucidă în numele justiției. [Papa Francisc, Scrisoare către Comisia împotriva pedepsei cu moartea, 20 martie 2015]