All Tweets
Anterior:
Următorul:
doopvont

3.22 Ce este baptisteriul? De ce se găsesc statui în biserică?

În interiorul unei biserici

Baptisteriul conține apa care este folosită pentru a boteza oamenii. Acesta este momentul în care începe noua viață în calitate de  creștin [>3.36]. Statuile din biserici ne ajută să ne gândim la sfinți. Credincioșii le pot cere sfinților reprezentați (nu statuilor!) să li se alăture în rugăciunile lor către Dumnezeu [>3.9]. Toți acești sfinți sunt aproape de Dumnezeu în cer [>1.45].

Când aprinzi o lumânare la una dintre statui, această lumânare reprezintă rugăciunile tale, care continuă chiar și atunci când părăsești biserica. Sfântul se va ruga pentru tine [>4.15].

Citește mai multe în carte [>Order other Languages]

Baptisteriul este locul unde o persoană este botezată și devine creştină. Statuile și icoanele ne ajută să cerem ajutorul sfinţilor.

The Wisdom of the Church

De ce Vechiul Testament interzice imaginile dumnezeilor şi de ce noi, creştinii, nu mai respectăm această poruncă?

Prima poruncă a determinat preceptul: „Să nu-ţi faci chip cioplit” (Ex 20,4) pentru a ocroti misterul lui Dumnezeu şi pentru a se diferenţia de culturile păgâne. Însă deoarece însuşi Dumnezeu şi-a luat un chip omenesc în Isus Cristos, interdicţia de a fabrica imagini a fost abolită de creştinism; în Biserica orientală, Icoanele sunt chiar sacre.

Convingerea părinţilor lui Israel despre superioritatea absolută a lui Dumnezeu faţă de orice lucru şi faţă de tot ceea ce se găseşte în lume ( Transcendenţă) este încă vie în ebraism şi în islam, religii pentru care nici astăzi nu este admisă vreo imagine a lui Dumnezeu. În sânul creştinismului, deja începând din secolul al IV-lea, acest precept a fost abrogat în raport cu Cristos şi a fost abolit cu al doilea Conciliu din Niceea, din anul 787. Cu întruparea sa, Dumnezeu nu mai este absolut inimaginabil; după Isus, noi putem să ne facem o imagine a esenţei sale: „Cine m-a văzut pe mine l-a văzut pe Tatăl” (In 14,9).  [Youcat 358]

This is what the Popes say

Când privesc în urmă la lunga cale a vieții mele, mă gândesc cum împrejurările, parohia și familia mea m-au prezentat în fața baptisteriului bisericii din Wadowice, unde, pe 20 iunie 1920, am primit harul de a deveni fiu al lui Dumnezeu, împreună cu credința în Mântuitorul meu. Am sărutat deja solemn acest baptisteriu în anul Mileniului Botezului Poloniei, când eram Arhiepiscop de Cracovia. Astăzi îmi doresc să îl sărut din nou ca papă, succesor al Sfântului Petru. Aș dori să-mi fixez privirea asupra chipului Maicii Ajutor Neîncetat al Creștinilor, din icoana ei de la Wadowice. [Sf. Papă Ioan Paul al II-lea, Discurs la Wadowice, 7 iunie 1979]